Friday 17 July 2015

Ce-am făcut când am tăcut... (While beeing silent...)

Ca să răspund simplu. De toate, mai puţin blogging. Am muncit, m-am plimbat, mi-am petrecut timp cu familia, am făcut sport... exact aşa cum mi-a plăcut.

Sunt sigură că ştiţi mai bine decât mine că bloggingul nu este o activitate de ocazie. Este un mod de viaţă şi chiar un job, un job pe care am considerat că nu mai este rentabil să-l fac. Rentabilitatea nu se referă la bani, ci la TIMP. Pentru că timpul... ziceam într-o postare mai veche... este preţios şi trebuie să avem mare grijă cum îl pierdem.

Nu ştiu dacă trec printr-o criză de 30 de ani sau ceva de genul, dar am devenit foarte pretenţioasă cu privire la cum şi cu cine îmi petrec timpul liber... şi nu-mi pare rău. Chiar simt că nu trece viaţa pe lângă mine. ;)

După cum vedeţi mai jos, de fotografie nu mă dezic, fie că sunt în faţa sau în spatele obiectivului.

Aş avea multe să vă mai povestesc despre mine, dar o să mă opresc aici. Mulţumesc Feliciei, dar şi celorlalte fete, care mi-au spus că-mi simt lipsa şi care m-au convins că nu e bine să las vara să treacă fără să fac o postare. Este foarte posibil să mai fie şi altele, dar cel mai probabil după ce voi reveni din vacanţă. Sper ca pe Facebook, Instagram şi Pinterest să rămân activă în continuare (cel puţin la fel de mult ca până acum), aşa că vă invit să mă urmăriţi, dacă vreţi să asistaţi la micile frânturi din viaţa mea.

P.S. Chiar dacă nu comentez la postările voastre să ştiţi că vă urmăresc şi vă apreciez tenacitatea de a continua pe acest drum. <3

Saturday 17 January 2015

Be fearful of mediocrity

Eram la piscină și mă uitam cu admirație la ușurința cu care săreau unii în apa adâncă de 2m.
Îmi doream și eu să sar, dar îmi era frică. Skillurile mele de înotător mi-ar fi permis să sar, eram convinsă că nu mă voi îneca... Pur și simplu îmi era frică.
Am zăbovit pe marginea piscinei, uitându-mă la apă, minute în șir. Soțul meu se ruga de mine să sar și mă asigura că nu voi păți nimic, pentru ca el ar fi sărit odată cu mine...
Simțeam lumea din jur holbandu-se la mine, dorindu-și parcă să mă vadă că sar... 
Simțeam că aș fi îndeplinit dorința ascunsă și a altora din sala respectivă... făcând acea săritură...

Ei bine... Ce credeți? Am sărit sau nu am sărit?

Jacket :: ASOS | Sweater :: Jack and Jones | Jeans :: H&M | Scarf :: H&M | Boots :: Mango | Bag :: Mango 

Saturday 3 January 2015

De început...

În fiecare dimineaţă, când se trezeşte, fiul meu face două lucruri. Primul este să-mi dea o sărutare, iar al doilea este să se ducă la fereastră, să tragă jaluzelele şi să vadă dacă este soare afară. Nu vă puteţi imagina ce bucurie îl inundă atunci când vede că soarele străluceşte pe cer.

Mă uit la el cu admiraţie şi îmi dau seama cât de puţin îi trebuie lui şi în general copiilor să fie fericiţi...
Şi pe mine mă bucură apariţia soarelui... dar ceea ce emană el este mai mult decât o simplă bucurie...

Mi-e dor să fiu ca el... fără griji, liberă în fapte şi în gândire, entuziastă, inocentă, sinceră... :)
Ştiu că nu am nicio şansă să capăt vreuna din trăsăturile mai sus menţionate, cel puţin nu în adevăratul sens al cuvântului şi e destul de trist acest lucru...dar mă bucur nespus ştiind că o să le văd/gust, încă o vreme... în el, bucăţica din mine. ♥


Palton :: Zara via Kurtmann | Fular :: Reserved | Jeans :: H&M | Ghete :: Mango | Geantă :: Orsay