Sunday 29 June 2014

Embarrassed

I'm the kind of person who has the capacity to ruin herself the day, since early in the morning. And you must know that I don't have to insist very much in order to manage that. It's pretty easy for me!

I was telling you at some point that in order to get to the place I work, I have to travel every day 60km both ways. The road is relatively easy, with few obstacles or traffic jams. That is why I have some time for thinking and introspection.

One day, during the thinking, I remembered a meeting I had. Most of the meetings I attend, require that I speak English. There are days when I speak so much English at work, that when I get at home at night and want to buy some bread, it feels more natural to ask it in English than in Romanian.

I think of myself as a good connoisseur of the English language, but not even half as good as I would like to be. One thing is sure... I try hard to be as fluent as I can be and not to do flagrant mistakes.

But... back to the main topic...
What I remembered was that I wanted to say at some point "gentlemen and ladies" and instead I said "gentlemen and gentlewomen".

First thing... is there a good English connoisseur among my readers who could tell me if what I said is accepted on any planet?
Second thing.... How do you react at the involuntary vocabulary/grammar mistakes of the people with whom you interact? Do you feel like laughing? Do you overlook them? Do you correct them?

The thought, that the people who heard me saying "gentlemen and gentlewomen", rolled with laughter, is hunting me.  And the thing that frustrates me the most is that I knew how to say it correctly and I didn't remember it then, when I should have, but 24 hours later...


Top :: ASOS | Jeans :: H&M | Bag :: Mango | Shoes :: Local store | Sunglasses :: Ray-Ban


Sunt genul de persoană care are capacitatea să-şi strice singură ziua, de la prima oră. Şi să ştiţi că nu trebuie să fac prea mult ca să-mi determin o senzaţie de început ziua cu stângul.

Vă spuneam la un moment dat că eu fac zilnic naveta către serviciu. 30 km dus, 30 km întors. Drumul este relativ întins, fără prea multe obstacole sau ambuteiaje. Altfel spus, am ceva timp de gândire şi introspecţie.

Într-una din zile, mi-am amintit de o şedinţă pe care o avusesem cu o zi înainte.
Majoritatea şedinţelor la care particip necesită să vorbesc în engleză. Sunt zile când vorbesc atât de mult în engleză, încât când ajung seara acasă şi vreau să cumpăr pâine, îmi vine să cer acest lucru în engleză.

Mă consider un cunoscător bunicel al limbii engleze şi încerc din răsputeri să fiu cât mai fluentă în exprimare şi să nu fac greşeli crase.

Dar să revin la subiect...
Ceea ce mi-am amintit este că am vrut să spun la un moment dat "domnii şi doamnele" - în engleză... şi am spus "gentlemen and gentlewomen" în loc de "gentlemen and ladies"...


Unu la mână... Există vreun bun cunoscător al limbii engleze printre cititorii acestui blog care să-mi spună şi mie dacă este vreo planetă pe care să fie acceptată varianta enunţată de mine?
Doi la mână... Voi cum reacţionaţi la greşelile de vocabular/gramatică involuntare ale celor cu care interacţionaţi? Vă bufneşte râsul? Le treceţi cu vederea? Le corectaţi?

Gândul că cei care m-au auzit zicând asta s-au tăvălit de râs în sinea lor mă urmăreşte. Şi ceea ce mă frustreză cel mai tare este că ştiam cum se zice, dar nu mi-a venit cuvântul corect la momentul potrivit, ci 24 de ore mai târziu...

P.S. Nu uitaţi de concursul aflat pe rol.

24 comments:

  1. ohhh, interesant subiect! Am trecut peste paragrafele in engleza, pentru ca imi place sa te citesc "in romana", am vazut apoi fotografiile in care tu esti toata un zambet si arati tare bine, ca de obicei...si numai nu imi dadeam seama de unde sentimentul de..."embarassed"...in fine, am inteles framantarea ta; ce pot sa iti spun e ca, din pacate pentru mine, nu mai stapanesc engleza vorbita atat de bine cum se intampla in urma cu cativa ani...nu am mai practicat-o...si regret, dar nu e niciodata prea tarziu sa o iau de la capat, atata timp cat imi place! Chiar m-a pasionat multa vreme invatarea limbii engleze, am luat-o ca pe o provocare! Acum, ce pot sa iti spun? numai cine ine nu munceste, nu greseste! e bine ca esti autocritica, mai mult ca sigur nu a fost decat o problema de concentrare, dar a trecut! gata! Move on! eu cand m-am intors la munca, la inceputul lui aprilie, am avut o vizita cu straini...si am fost atat de jenata pentru ca pur si simplu nu imi gaseam cuvintele...asa ca, nu ramane decat sa ma pun pe treaba.
    Te imbratisez cu mare drag, ca intotdeauna si iti tin pumnii! Fii tare, draga mea, sanatate, spor la treaba si o saptamana reusita in avans!
    :-*

    ReplyDelete
    Replies
    1. Ai înţeles exact ceea ce am vrut să spun şi bineînţeles că nu mă miră.
      Aşa este... cel mai bine este să move on. O săptămână frumoasă să ai şi tu, Nadia.

      Delete
  2. Grate look with fashion sandals
    http://afinaskaterblogspotcom.blogspot.ru/

    ReplyDelete
  3. Daca te-ai adresat unor romani, atunci ei se prea poate sa se prapadeasca de ras (in sinea lor sau nu)! Daca te-ai adresat unor straini...nici pomeneala de asa ceva! Incerc sa redau pe scurt o experienta care m-a ajutat sa ma relaxez intrucatva (vei intelege in ce privinta):
    In scoala particulara unde sunt invatatoare, a venit incepand din toamna 2013 un profesor vorbitor nativ de limba engleza. Eu sunt un om empatic si mi-era mila de el, ma gandeam ca trebuie sa se simta foarte singur pentru ca ii vorbeau doar profesoarele de limba engleza, managerul scolii si unul-doi profesori ce veneau doar o data pe saptamana pentru cursuri. Am un nivel tare impiedicat in privinta limbii engleze (inteleg foarte bine dar cand trebuie sa formulez ma stresez foarte mult in privinta corectitudinii gramaticale, a topicii incat par a avea retard cand trebuie sa graiesc :P). Profesoarele de lb. engleza imi spuneau ca ma descurc bine, mie-mi parea ca-mi scade IQ-ul ingrijorator cand trebuie sau doresc sa ma adresez acelui tanar coleg. Pana intr-o zi cand a sosit in vizita o delegatie de englezi si, la un relaxat curs de formare, ne-au spus ca nu trebuie sa avem retineri in privinta modului in care comunicam: important e sa intelegem si sa transmitem indiferent cum - cu conditia sa ne facem intelesi! Au oferit exemple pe aceasta tema (din experienta lor la catedra din scolile din care proveneau) si au spus toate acestea in mod atat de convingator incat m-am linistit in aceasta privinta si nu mi-am mai facut probleme!

    Nu sunt buna cunoscatoare a limbii engleze (cum ma consideram inainte de a veni respectivul coleg in scoala :P) dar nu cred ca exista varianta enuntata de tine! :) Il intrebam pe Ben daca nu eram in vacanta! :))
    Nu ii corectez decat pe elevi sau pe propria-mi fiica! In rest, doar daca-s intrebata ceva ce tine de forma/sensul unui cuvant, de exprimare si stiu raspunsul cu certitudine, fac afirmatii!

    Sunt fresh fotografiile tale: prin zambet, prin senzatia de racoare a stropilor de apa! Sunt bestiali ochelarii si-s perfecti pentru tinuta ta!

    Te pupacesc si te imbratisez, Lucia!
    Ilda
    Lavender Thoughts

    P.S. Nu te stresa, toti putem gresi - atat de tare incat nici noua nu ne vine a crede uneori - e vorba de stres, graba, oboseala, agitatie care ne influenteaza - ca vrem, ca nu vrem! Si nu cred ca te judeca cineva numai in functie de asta! Iar daca o face, gandeste prea putin ca sa-ti pese!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Uite... mesajele ca cel scris mai sus îmi amintesc cât de norocoasă sunt eu că te-am găsit pe tine, dragă Felicia.
      Mulţumesc pentru suport, mă ajută foarte mult din punct de vedere moral tot ceea ce mi-ai spus.
      Te îmbrăţişez.

      Delete
  4. De cand germana a devenit a doua limba fluent vorbita, recunosc ca am scazut drastic la capitolul engleza si fac greseli mari. Mi s-a intamplat si inca mi se intampla sa fac greseli, sa inversez cuvinte sau sa le pronunt aiurea( in loc sa pronunt schwül=apasator, am zis schwul=homosexual). Rosim, ne amuzam, trecem peste, desi recunosc ca e penibil si ti-e jena chiar si la o anumita perioada de timp! :-)
    Ai slabit mult, gagico, dar arati asa de fain. Mie poza cu numarul 9 mi se pare geniala!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Da... mai sunt şi astfel de momente de maximă jenă.
      Eu am zis la cineva... eu nu vreau "să excit", în loc de eu nu vreau "să explic"! Şi cunoşteam persoana de maxim o oră.

      Zici tu că am slăbit? Mulţumesc!

      Delete
  5. Un pic off topic, daca-mi permiti, dar tare draguta e rochia cu dungi pe care ai postat-o azi pe instagram :) O sa o vedem si aici pe blog? Daca nu, poti sa-mi zici de unde e? Caut de mult o astfel de rochie si, desi am vazut in multe magazine, nu am gasit nicaieri masura potrivita.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Am cumpărat-o dintr-un magazin din mallul din Brăila, numit MOSSA. Nu sunt producători, deci cel mai probabil şi eu au cumpărat-o din altă parte de pe net. Nu ştiu de ce, dar am motive să cred că e chiar asta: http://www.zara.com/ro/ro/promo%C8%9Bie/femei/rochii/trf/rochie-cu-decolteu-la-spate-c540013p1772509.html.

      P.S. Eu am cumpărat-o cu 95 de lei.

      Delete
    2. Eu am 1.83m, de aceea îmi vine mai scurtă. V-ul de la spate îl am şi eu.

      Delete
  6. Toata lumea greseste, nu putem sa fim perfecti! Eu de obicei nu rad de greaseala altora pentru ca si mie mi se intampla destul de des sa mi se incalceasca limba sau sa nu ma exprim corect, si nu mi-ar placea sa aud pe cineva bufnind in ras din aceasta cauza. Eu sunt de nationalitate maghiara, la job vorbesc in limba romana si din cauza oboselii sau neatentiei mai gresesc. Colegul meu are un carnetel unde noteaza poantele mele iar eu de obicei fac haz de necaz :)
    Iar despre tinuta, pur si simplu o ador!

    ReplyDelete
    Replies

    1. Nici eu nu rad, exact din acelasi motiv. Colegul tau cred ca are prea mult timp liber :D.
      Multumesc, Andreea.

      Delete
  7. De obicei daca sesizez greseala pe loc fac o gluma pe seama greselii si continui. Daca am remarcat prea tarziu ca am gresit-asta e- ma amuz copios si incerc sa nu repet gafa:)))

    Te prind foarte bine culori inchise!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Imi place la nebunie sa port culori inchise.

      Delete
  8. Predau engleza de cativa ani, am vizitat cateva tari, printre care si Uk, am fost la cursuri in lb engleza tinute de britanici, dar sa stii ca formularea ta nu am auzit-o pana acum :). Dar eu zic sa nu te stresezi din cauza asta. Oricum din cate am citit, Gentlemen and Gentlewomen a fost o ecpresie folosita pana prin anii 1500 si ceva, dupa care s-a adoptat expresia Ladies and gentlemen.
    Oricum sa stii ca adultii de varsta noastra au stresul acesta cu exprimarea corecta intr-o limba straina deoarece in scoala, cand am invatat cel putin eu lb engleza, se punea mare pret pe gramatica. Acum accentul se pune pe exrpimarea orala si in scoala. Atata timp cat interlocutorul intelege mesajul pe care tu ai vrut sa il transmiti, nu trebuie sa ai niciun stres.
    Pe mine ma bucura foarte tare cand vad elevi de clasa a 5-6, in stare sa vorbeasca minute in sir doar in engleza, sa raspunda la intrebari si sa puna intrebari, sa se faca intelesi, desi uneori mai fac erori. Oricum la cata lume nu stie folosi verbul a fi in lb romana, de ce ne-am stresa cand vorbim intr-o alta limba.

    o intamplare amuzanta apropo de lb straine. Eu vorbesc si maghiara cat de cat, iar in weekend a trebuit sa dau un telefon in Ungaria. A trebuit sa dau niste date, printre care si mai multe cifre. saraca doamna, cu care vorbeam, nu intelegea ce ziceam, si ma tot punea sa repet. Eu tare nedumerita eram de ce nu pricepe cand mi-a picat fisa. In loc sa zic 28 in maghiara, am zis 20 in maghiara si 8 in engleza. M-am amuzat un pic, si am trecut mai departe peste faza. iar multe alte cuvinte pe care nu le intelegem o rugam sa mi le zica in alt fel, sa dea sinonime, expemple etc. Pana la urma ne-am inteles. Am vb 20 de minute cu ea, daca eram o mai buna cunoscatoare a limbii probabil terminam in 5 minute :D.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Nu-mi faceam iluzii ca ar putea fi acceptata exprimarea respectiva. :P
      Ma consolez cu gandul ca strainii stiu ca nu sunt un vorbitor nativ de limba engleza. Pe de alta parte, a fos o greseala inacceptabila, dupa standardele mele,

      Felicitari, Monia. Trebuie apreciata intentia de a te exprima in maghiara. Nu e o limba usoara.

      Delete
  9. De asemenea nu ma deranjeaza greselile altor persoane cand vorbum intr-o limba straina, dar cand e vorba de limba romana, parca simt ca ma zgarie pe urechi.

    Si nu-mi place sa citesc bloguri in engleza daca acestea contin mari erori de exprimare. Consider ca daca nu stii sa te exprimi cat de cat corect, mai bine o lasi balta, desi poate pierzi din vizitatori. Bloggarii romani prefer sa ii citesc in romana, asa ca si la tine sar peste partea in engleza :).

    ReplyDelete
    Replies
    1. Si eu trec peste partea in engleza a bloggerilor romani. E mai comod sa citesc in romana. :P
      Total de acord cu opinia ta.

      Te rog sa-mi spui daca vreodata vei constata o greseala in engleza sau romana la mine. Imi place sa ma corectez.

      Delete
  10. Neata :). Hai ca eu ma chinui sa-ti raspund de ieri, de cand nu vroia insa tilifonul meu.

    In primul rand vreau sa-ti multumesc pentru ca esti extrem de haioasa in ceea ce povestesti si extrem de sincera. Pe mine m-ai gasit bine in contextul dat, pentru ca eu sunt lingvist de meserie, pe de o parte si pentru ca si eu am dat-o-n strachini la viata mea ... pe de alta parte :). Sa stii ca nici cei 10 ani de specializare avuti nu m-au scapat de momentul super jenant in care i-am oferit unui austriac apa sfintita, in loc de apa minerala (Doamne!!! Nici nu stiu de unde mi-a iesit :))) Apoi, cand m-am mutat in Austria, cumva mi se impleticea limba in gura si nu-mi ieseau vorbele corespunzator, ca unui domn Gindl, i-am zis "Windel" - care inseamna scutec. Am mai dat-o-n bara si cu o doamna Jutta Walter, careia i-am spus "Domnul Walter" vreo 15 ori in corespondenta, inainte sa inteleg ca "Jutta" este o modificare a lui "Judith". Deci se intampla...si la case mai mari si as fi ipocrita sa spun ca eu sunt fara pata. In domeniul meu sunt, insa, destul de buna (fara sa fiu neaparat modesta) pentru ca asta am stiut sa fac de mica si numai pe asta m-am canalizat. Greselile vin din multe cauze: din faptul ca esti stresat in momentul respectiv, din faptul ca te-ai relaxat prea mult intr-un moment de stres...poate e si un pic de auto-conservare, cand vrem sa scapam de pressing. Eu am invatat (dupa multe vanatai) sa ma controlez, dar asta pentru ca, desi nu sunt interpret, faceam interpretariat cate 7 ore in sedinte, cu 5 minute pauza. Si sigur, erau destule capete patrate acolo care ma corectau (uneori, aiurea..), deh, ca ele si gandeau in ritmul in care gandesc eu cand traduc!

    Dar eu sunt sigura, pe de alta parte, ca tu ai carisma si ca ai facut cu brio fata "piedicii" create.

    Si hai sa-ti mai spun ceva: ai o engleza foarte frumoasa si se vede ca te straduiesti sa te exprimi coerent si corect. Pentru asta sa stii ca esti de admirat. Nu incerc sa te perii aici, ca nu e cazul, dar asta e meseria mea si pot evalua. In plus fata de asta, consider ca nu putem cere celor din jur (cei care nu sunt specialisti) sa transpuna in exprimari, in alta limba decat cea materna, ceea ce am invatat noi in mai multi ani de facultate :).
    Asta nu inseamna ca nu poti tine un blog SI in limba engleza, ba chiar o faci cu brio, si se intelege exact ce vrei sa spui acolo. Asa ca fruntea sus! Se mai intampla si porcarii in viata...

    ReplyDelete
    Replies
    1. Un mulţumesc, fără a mi-o lua în cap trebuie să-ţi spun, Irina.
      Mă consolează un pic faptul că se întâmplă şi altora, deşi acest lucru nu anulează ruşinea pe care am simţit-o când mi-am dat seama de gafă... Off... ce ne facem noi cu ruşinea asta.

      Eu recunosc că eram destul de stresată în momentul respectiv, plus că abia când am ajuns la noul serviciu am început cu adevărat să-mi exersez fluenţa şi coerenţa în vorbit. Scrisul este unul, dar vorbitul e altceva.

      Partea bună este că îmi îmbogăţesc vocabularul pe zi ce trece, mi-aş dori inclusiv să mă înscriu la un curs intensiv de engleză... aşa ca să capăt şi mai multă siguranţă.

      Este atât de important să ai capacitatea să te exprimi într-o limbă străină şi cei cărora te adresezi să te înţeleagă perfect din prima. Le creezi o siguranţă anume, pe care cu o persoană care se bâlbâie şi care se poticneşte în exprimare nu ar avea-o niciodată.

      Ce părere ai? Delirez?

      Delete
  11. Nu. Nu delirezi :))) Capacitatea de a te exprima intr-o limba face parte din capacitatea de a comunica. Si cu cat logica si acuratetea exprimarii sunt mai bune, cu atat mai bine. Unii dintre noi ai posibilitatea de a sintetiza informatii si de a le transmite ok, altii nu. Poate este nevoie si de un training in acest sens (si aici chiar vb in general, nu e vba de tine neaparat). Si apoi gafele astea si rusinea care rezulta din ele (bine ca unii mai avem si astfel de sentimente!!!) ne ajuta sa invatam, sa mergem mai departe. Eu una ma ridic si merg mai departe. Important este sa nu lasi pe nimeni sa te complexeze din acest motiv. Eu stiu "n" papagali care isi petrec zilele in acest sistem si pe care ii las sa se desfasoare pana cand le dau de cap si ma pot apara. Din nefericire, viata este o jungla si calitatea umana se atinge prin multa vointa. Chiar si vointa ta de a merge la un curs de limba este foarte ok, pentru ca asa arati interesul de a te perfectiona. :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. De complexat nu cred ca o sa reuseasca cineva, nu acum cand am mai capatat ceva experienta de viata.
      Abordarea te ridici si mergi mai departe cred ca este deviza mea in viata.
      Trebuie sa mai lucrez la capitolul moral si auto-analiza drastica... Uneori prea exagerata...

      Delete
  12. Ei, asa cum spui si tu, mai si imbatranim, mai si invatam si ne perfectionam mereu in viata :). Timpul ne arata foarte multe.

    ReplyDelete